Leapșă de sezon: Crăciunul de ieri vs. Crăciunul de azi

Am primit de la Angi o leapșă de sezon  foarte frumoasă : „Crăciunul de ieri vs. Crăciunul de azi”.
Reguli: sa raspunzi cu placere la toate intrebarile si sa nominalizezi mai departe cel putin o persoana (eventual sa anunti si persoanele nominalizate).

Intrebari:

1.Care a fost cel mai frumos Craciun din copilaria ta?
2.Care e cel mai frumos Craciun recent?
3.Care a fost colindul tau preferat in copilarie?
4.Care este colindul tau preferat in ziua de azi?
5.Care a fost filmul tau preferat,de Craciun, in copilarie?
6.Care este filmul tau preferat ,de Craciun, in prezent?
7.Cum impodobeai bradul de Craciun cand erai mica?
8.Cum impodobesti bradul in ziua de astazi?
9.Crezi in Mos Craciun? De ce?
10.Iti place reclama clasica de la Coca-Cola, cea cu „Sarbatorile vin ” si camioanele luminate?
11.Unde este (sau unde ar fi) locul perfect pentru a petrece zilele de Craciun?
12.Brad artificial sau natural?
13.Cat de importanta crezi ca e zapada in preajma Craciunului?
14.Ce inseamna Craciunul pentru tine?
15.Primesti colindatorii de Craciun?
16.Care e cel mai frumos cadou primit vreodata de Craciun?

Răspunsul meu:

Ca orice copil abia așteptam Crăciunul. În special Ajunul cu toate pregătirile aferente: tatăl meu aducea cutiile cu globuri – mai țineți minte globurile acelea fragile?- și împodobeam bradul împreună, în timp ce mama săraca nu știa cum să se mai împartă între gătit și făcut curățenie. Apoi seara toată lumea se îmbrăca frumos, eu și sora mea dădeam un spectacol cu colinde – cu O ce veste minunată ca piesă de rezistență (la colindat propriu zis n-am avut voie niciodată)- și ne așezam la masa aranjată de sărbătoare. Între timp, Moșul reușea cumva să pună darurile sub brad și seara se termina cu desfăcutul cadourilor. (Ulterior am aflat că dacă Moșul nu era harnic nu dormeam toată noaptea în așteptarea sa. )

A doua zi mergeam la bunici unde se făcea o masă mare și  noi, copiii, cântam colinde și primeam daruri. Iar eu, fiind nepoata cea mai mare, aveam onoarea de a spune rugăciunea de dinainte de masă. Acestea cred că au fost cele mai frumoase Crăciunuri pentru mine, poate și pentru că au fost foarte puține.

Anul acesta vom petrece Crăciunul în cea mai restrânsă variantă de până acum: vom fi doar eu, fiica mea și mama. Dar cu entuziasmul molipsitor al Theei sunt sigură că va fi cel mai frumos Crăciun. Mai ales că, de  câteva săptămâni,  pregătim tot felul de decorațiuni pentru a avea un brăduț împodobit exclusiv handmade. Abia aștept să vină ziua de mâine când îl vom împodobi, pentru că de montat l-am montat de săptămâna trecută. Nu folosim decât brazi artificial pentru că nu m-aș ierta niciodată dacă aș tăia un copac viu. Și nici fiica mea nu ar fi de acord. La cei opt anișori ai săi deja le ține tuturor prelegeri despre ecologie și protecția mediului.

Tot mâine sperăm să primim și câțiva colindători dar, din păcate, deși locuim într-o comună, tradiția a început să se piardă. Anul trecut singurii colindători de care am avut parte au fost niște prieteni de vârsta mea și nepoțica, care ne-a colindat online. Oricum anul acesta am reușit să o conving pe fiica mea cea căpoasă să mergem noi la colindat pe la cunoscuți. Mai ales că a învățat câteva colinde deosebite din zona Făgărașului. Mie personal mi-au rămas dragi colindele clasice pe care le cântam la cor sub îndrumarea regretatului profesor Weiss. Toate îmi sunt dragi. Poate pentru că s-au legat cumva și de amintirea domniei sale. Iar anul acesta am descoperit un album cu adevărat special Romanian Christmas Stories al Elenei Mândru.

Uitându-mă pe întrebări încerc să îmi aduc aminte dacă ne-am uitat vreodată în copilărie la filme de Crăciun. Nu cred că am avut timp vreodată. Oricum eu nu îmi aduc aminte să o fi făcut. Nici acum nu am un film preferat de Crăciun. De fapt nu prea ne uităm la televizor. Preferăm să ne jucăm tot felul de jocuri: de la Piticot la Coloniștii din Catan ( ultima achiziție) sau să mergem la patinoar.

Nu cred că am răspuns chiar la toate întrebările, însă sunt sigură că nu se va supăra nimeni. Nu știu exact ce înseamnă Crăciunul pentru mine: foarte multe lucruri și foarte puține, în același timp. Este o perioadă a anului care îmi trezește întotdeauna sentimente contradictorii, așa că prefer să mă las antrenată în vârtejul evenimentelor și a bucuriei de a dărui.

Și pentru că nici o leapșă nu este cu adevărat leapșă dacă nu este dată mai departe  îi nominalizez pe  Abisurile, Creativitate la feminin și pe Lorelei Mihalcea. Dacă vă face plăcere aș fi încântată să citesc răspunsurile voastre.